Legea salarizării unitare din sistemul public va fi modificată astfel încât sporurile acordate bugetarilor să fie condiționate de performanță, a declarat premierul Cîțu, în urma finalizării unei analize în domeniu. Cîțu spune că sporuri precum cele de ”condiții vătămătoare” sunt date acum doar pentru a scrie la calculator.
Un proiect de lege inițiat anului trecut de parlamentari UDMR și PSD propunea obligarea tututor angajatorilor să organizeze activitatea de resurse umane și salarizare fie prin desemnarea unor angajați proprii, cu competențe certificate în domeniu, fie prin contractarea unor servicii externe specializate. Parlamentul, prin votul final al Camerei Deputaților, a respins însă marți această obligație ce ar fi revenit firmelor, care vor putea opta să-și organizeze intern activitatea de resurse umane prin asumarea atribuțiilor specifice sau prin identificarea unui angajat care să aibă astfel de atribuții.
Parlamentul a adoptat, miercuri, un proiect legislativ inițiat de PSD și prin care sunt stabiliți indicatori minimali de salarizare a angajaților, în funcție de studii și pregătire profesională. Scopul proiectului este acela de a garanta o salarizare minimală tututor angajaților după modelul salariului minim introdus în domeniul construcțiilor.
După ce la începtului lunii nu mai puțin de 22 de proiecte de lege au fost lăsate pentru adoptare tacită de către senatori, acum au trecut fără dezbatere peste 100 de proiecte, care vor fi transmise astfel, fără modificări, deputaților. Printre acestea se numără zeci de ordonanțe de urgență, modificări la Codul Penal și Codul Fiscal, introducerea unei grile de salarizare minimală, noi obligații pentru constructuri și locatari sau stabilirea dreptului persoanelor de același sex de a forma o uniune consensuală.
Comisia pentru muncă din Senat a întocmit un raport favorabil, cu recomandarea de a fi adoptat, proiectului legislativ prin care sunt stabiliți indicatori minimali de salarizare a angajaților, în funcție de studii și pregătire profesională. Poiectul, inițiat de PSD și avându-l printre inițiaitori pe ministrul Muncii, are drept scop garantarea unei salarizări minimale tututor angajaților, după modelul salariului minim intridus în domeniul construcțiilor.
Un proiect de lege inițiat la începutul anului de parlamentari UDMR și PSD propunea obligarea tututor angajatorilor să organizeze activitatea de resurse umane și salarizare fie prin desemnarea unor angajați proprii, cu competențe certificate în domeniu, fie prin contractarea unor servicii externe specializate. Senatorii din comisia de muncă, primii care au discutat inițiativa, au eliminat însă din proiectul de modificare a Codului Muncii această obligație, după ce și Guvernul a semnalat că ar conduce la creșterea cheltuielilor pentru angajatori, în special angajatorii mici și mijlocii.
Un proiect legislativ, inițiat de PSD și care îi are printre inițiaitori pe ministrul Muncii, propune stabilirea unor indicatori minimali de salarizare a angajaților, în funcție de studii și pregătire profesională. Scopul propiectului este acela de a garanta o salarizare minimală tututor angajaților după modelul salariului minim introdus în domeniul construcțiilor.
Angajatorii vor trebui să organizeze activitatea de resurse umane și salarizare fie prin desemnarea unor angajați proprii, cu competențe certificate în domeniu, fie prin contractarea unor servicii externe specializate, prevede un proiect de modificare a Codului Muncii.
Începând cu 1 ianuarie 2019, personalul didactic de predare, personalul didactic auxiliar, personalul didactic de conducere și personalul de îndrumare și control din învățământ va beneficia de o primă tranșă de majorare salarială, reprezentând 25% din diferența dintre salariul de bază prevăzut de legea salarizării personalului plătit din fonduri publice pentru anul 2022 și salariul de bază din luna decembrie 2018. În 2020 vor mai exitsa două astfel de majorări, pentru ca legea salarizării să se aplice intregral în cazul profesorilor.
Bugetarii vor încasa premii de excelență individuale lunare, și nu anuale ca până acum, în limita a două salarii minime brute, iar salariile vor fi majorate cu până la 35% pentru anumite categorii de personal, în timp ce pentru bugetarii care beneficiau de scutire de impozit pe venit a fost stabilită o majorare de 28,5%. Limitarea sporurilor a fost amânată totodată până la 1 martie, printr-o ordonanță de urgență adoptată miercuri de Guvern.
Bugetarii vor încasa premii de excelență individuale lunare, și nu anuale ca până acum, în limita a două salarii minime brute, iar salariile majorate deja cu 50% pentru personalul care gestionează proiecte cu fonduri europene vor fi plătite chiar dacă nu sunt eligibile pentru a fi rambursate din aceste fonduri, sunt deciziile pregătite de Guvern, relevă un document analizat de Profit.ro. Limitarea sporurilor va fi amânată până la 1 martie.
Președintele Klaus Iohannis a promulgat astăzi Legea salarizării pentru sectorul bugetar, care prevede că, de la 1 ianuarie 2018, toți bugetarii vor avea o creștere a salariului brut cu 25%, iar de la 1 martie profesorii și medicii vor primi în plus diferența de bani promisă. Primele majorări salariale erau programate inițial pentru 1 iulie 2017.
Camera Deputaților, în calitate de for decizional al Parlamentului, a adoptat, miercuri, legea salarizării pentru sectorul bugetar, care prevede că de la 1 ianuarie 2018 toți bugetarii vor avea o creștere a salariului brut cu 25%, iar de la 1 martie profesorii și medicii vor primi în plus diferența de bani promisă. Primele majorări salariale erau programate inițial pentru 1 iulie 2017.
Guvernul va începe de luni discuțiile cu sindicatele din ordine publică și sănătate în vederea finalizării legii salarizării unitare în sectorul bugetar, urmând ca veniturile până la pragul de 4.000 lei să se dubleze, iar cele care depășesc acest nivel să se majoreze cu 45%, a declarat ministrul Muncii, Olguța Vasilescu.
Guvernul va începe noi discuții pentru un proiect al salarizării în sistemul bugetar, "cu sau fără" actualul ministru al Muncii, Ana Costea, a declarat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Suciu. Premierul Cioloș i-a cerut explicații ministrului, care a amenințat cu demisia în cazul în care Guvernul adoptă proiectul elaborat în prezent privind salarizarea bugetarilor.
Finalizarea proiectului legii salarizării în sistemul bugetar va mai dura, deoarece Guvernul vrea să se asigure că noul sistem va avea și susținerea bugetară pentru a fi aplicat, a declarat, într-un interviu acordat Profit.ro, șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Dragoș Tudorache.
Guvernul a stabilit, miercuri, un grup de lucru pentru elaborarea unui nou proiect de lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, care va fi adoptat până la mijlocul lunii februarie, în urma consultării cu partenerii sociali. Discuțiile pe marginea noului proiect de lege vor începe joi, 14 ianuarie.
Proiectul bugetului de stat pe anul viitor nu ia în calcul noua Lege a salarizării, care va majora salariile pentru bugetari, ministrul Finanțelor susținând că Parlamentul este cel care va decide atât momentul de la care legea va fi aplicată, cât și cuantumul tranșelor de majorare a salariilor.
Prefectul va fi cel mai bine plătit funcționar public, cu un salariu de bază de până la 14.680 lei, potrivit proiectului Legii salarizării în sistemul bugetar, obținut de Profit.ro. Cele mai mici salarii le vor avea persoanele cu funcții comune în administrație, precum stenodactilografă, șofer sau portar, care vor fi încadrate cu puțin peste 1.700 lei brut.
Un judecător sau procuror stagiar își va începe cariera cu o indemnizație lunară de 7.272 de lei, urmând să primească, după definitivat, 9.631 lei și să ajungă la 14.301 lei după ce depășește 20 de ani vechime la grad de judecătorie (sau parchet de pe lângă judecătorie), potrivit proiectului noii legi de salarizare a bugetarilor.